|
România trebuie să pună capăt evacuărilor forţate ale familiilor de romi AMNESTY INTERNATIONAL
COMUNICAT DE PRESĂ
26 ianuarie 2010
"Suntem ţigani, iată de ce nu vor să ne asculte."
Monica, mai 2009
Autorităţile din România trebuie să înceteze evacuările forţate ale familiilor de romi şi să le ofere imediat o altă locuinţă celor care, pe parcursul mai multor ani, locuiesc în condiţii riscante în apropierea poligoanelor de deşeuri, staţiilor de epurare ale apelor reziduale, sau a regiunilor industriale, amplasate la periferiile oraşelor, a declarat astăzi Amnesty International.
“Familiile de romi din întreaga ţară, au fost forţate să-şi părăsească locuinţele. Atunci când se întâmplă acest lucru, casa nu este unicul lucru pe care îl pierd. Îşi pierd posesiunile, relaţiile sociale stabilite, accesul la serviciu şi serviciile de stat”, a declarat Halya Gowan, directorul de program pentru Europa şi Asia Centrală.
“Această modalitate a evacuărilor forţate, fără o consultaţie corespunzătoare, notificare corespunzătoare sau oferirea unor locuinţe alternative, perpetuează segregarea rasială şi vin în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate de către România.”
În cadrul briefing-ului Trataţi asemeni deşeurilor: Locuinţele Romilor distruse, iar sănătatea supusă riscului în România, Amnesty International relatează istoria unei evacuări forţate în masă, pentru a evidenţia condiţiile teribile cu care se confruntă Romii.
În anul 2004, peste 100 de romi, inclusiv familii cu copii mici, au fost forţate de către autorităţile municipale să-şi părăsească locuinţele dintr-o clădire din centrul oraşului Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, din centrul României.
Majoritatea dintre aceştia au fost strămutaţi în cabine din metal, amplasate la periferiile oraşului, în spatele unei staţii de epurare a apelor reziduale. Unii dintre ei au preferat să se mute în apropierea depozitului de deşeuri, decât să locuiască în apropierea staţiei de epurare.
Erszebet, care locuieşte în apropierea staţiei de epurare a apelor reziduale, împreună cu soţul şi nouă copii, a povestit Amnesty International cum este viaţa într-o cabină de metal: “Este prea mică, atunci când întreaga familie se pregăteşte de culcare nu avem suficient spaţiu. Nu putem face baie; nu ne putem spăla. Este prea mic spaţiul. Nu vrem ca fetele mai mari să facă baie în faţa tatălui lor.”
Cabinele din metal şi baracele temporare sunt amplasate foarte aproape de staţiile de epurare a apelor reziduale, încălcând limita de 300 metri a zonei de protecţie, stabilită de către legislaţia României cu privire la separarea locuinţelor de zonele cu risc de infestare. Nerespectarea dreptului la sănătate reprezintă o altă încălcare a obligaţiilor naţionale şi internaţionale asumate de către România.
Ilana a povestit reprezentanţilor Amnesty International: “Casa este îmbibată cu un miros neplăcut. Iar noaptea…copii îşi acoperă feţele cu pernele. Nici să mâncăm nu avem poftă când simţim acest miros… Am mai avut un copil, care a decedat la doar patru luni… Nu vreau să-mi pierd şi ceilalţi copii.”
“Coşmarul familiilor de romi durează deja de şase ani. Acum este momentul ca autorităţile publice locale să le ofere locuinţe corespunzătoare, în apropierea serviciilor şi facilităţilor, într-un loc sigur şi sănătos,” a declarat Halya Gowan.
“Acum e momentul când trebuie să se întâmple ceva. Trebuie să dăm un exemplu – evacuările forţate trebuie să fie încetate şi să fie asigurat dreptul la locuinţă. Doar autorităţile din Miercurea Ciuc pot şi ar trebui să facă acest lucru.”
Amnesty International face apel către guvernul României de a implementa reforme în legislaţia cu privire la locuinţe, pentru a include standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului, o atenţie deosibită fiind acordată asigurării cu locuinţe.
Informaţie de referinţă
În România locuiesc aproape 2.2 milioane de romi, ceea ce constituie aproximativ 10 procente din numărul populaţiei. Ca rezultat al actelor de discriminare, comise atât de către funcţionarii publici, cât şi de către societatea civilă, în general, aproximativ 75 de procente din romi locuiesc în condiţii de sărăcie extremă, în comparaţie cu 24 de procente de români şi 20 de procente de unguri, cea mai numeroasă minoritate etnică din România. Condiţiile de trai şi nivelul de sănătate al romilor sunt printre cele mai scăzute din ţară.
Deşi unii romi locuiesc în structuri permanente cu statut juridic de locatar, multe dintre locuinţele altor romi sunt considerate de către reprezentanţii puterii executive ca fiind „temporare” şi neoficiale, iar locatarii acestora nu au acte care să confirme drepturile lor de locatari, fapt care sporeşte vulnerabilitatea acestora la momentul evacuării.
Practicarea evacuărilor forţate a romilor, încalcă standardele juridice internaţionale şi regionale la care a aderat România, cum ar fi Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale şi Convenţia Europeană cu privire la Drepturile Omului, care prevăd că toate persoanele trebuie să beneficieze de un nivel minim de securitate a proprietăţii, astfel fiindu-le asigurată protecţie juridică împotriva evacuărilor forţate, hărţuielii şi altor ameninţări.
La începutul paginei
|
